Confuzia e dureroasa.Ametesti.Ti se face rau.Iti pierzi sangele rece.Abilitatea de decizie,viteza de reactie,gandirea in perspectiva,toate,absolut toate,sunt anulate de confuzie.De momentul in care te trezesti la o intersectie.Si te intrebi senin si cretin:"Ce vreau defapt?".Si raspunsul se aude sec,precum zgomotul facut de o piatra care se loveste de pamant:"Nu stiu".Si de aici incepe o intreaga odisee de mizerie,nefericire,chin interior.Totul pana la momentul in care realizezi ce vrei si obtii.Desigur exista si cazurile particulare si nefericite sau mai bine zis,particular de nefericite,in care iti dai seama prea tarziu de ceea ce vrei.Si ramai cu un gol.Care se transforma in complex.Care se ascunde in subconstient.Care se cimenteaza ca idee de baza.Care te defineste ca om pentru restul vietii.Sau te mutileaza.
Se fac cam doi ani de cand nu am mai abordat tema "LOVE".Eram in alta perioada de tranzitie a vietii mele.Scoala genearala,confruntarea cu o tipologie total opusa mie,diferentele,complexele...experienta marcanta a verii de dupa clasa a 8-a m-a definit ca persoana aproape un an si mi-a minimalizat existenta si potentialul foarte mult.In acel context am incetat sa mai scriu despre dragoste.Si iata-ma acum din nou in fata tastelor,in incercarea de a incerca sa ma eliberez de ganduri si supozitii.Si din nou in fata situatiei de a incerca sa inteleg ce s-a intamplat cu mine si de ce am fost afectat atat de mult de dragoste:)).
Cred ca totul a pornit de la cum am perceput eu iubirea si cum am experimentat-o:)).Initial eram eu.Tanarul scheitaras angoasat care credea ca nu va gasi iubirea niciodata.Apoi am fost eu.Tanarul golanet care prindea gustul bauturii si jmenariilor si care credea ca daca f*ti,rulezi.Apoi am fost eu.Eminescianul Smarandache care propavaduia iubirea,sentimentele pure si sincere.Si acu am ajuns in sfarsit unde trebuie.Adica la o viziune cat de cat echilibrata.Dar nu pot sa ma intreb decat un singur lucru:"Ce vreau?".Vreau f*tai?Am primit oferte.Am refuzat.O data,de doua ori,de trei ori,de patru ori...e clar,nu asta imi trebuie acum.Nu mai sunt mistician cum eram in bobocie sa cred ca tre sa simt ceva pentru tipa respectiva,da plm nici asa clandestin parca nu merge.Relatie serioasa(cat de serioasa poate fii la 16 ani?)de durata?Been there,done that.M-a lasat confuz si trist si cu cicatrici.One night stand?Nu e destul de substantial incat sa ma multumeasca la nivel de masculinitate,dar nu e nici destul de incitant incat sa ma faca sa ma intorc pentru mai mult.Open-relashionship?Sucks.Unu din fraieri la un moment dat o sa piarda jocul si o sa se indragosteasca.
Atatea posibilitati.Atatea femei cu care sa incerci.Atatea tipologii umane.In final ma simt gol.Imi lipseste ceva.Adica am ajuns sa imi simt corasonu ca pe o entitate individuala.Care cere de mancare.Love.Si acel love nu mai vine:))Si il astept.Dar in final stiu ca il pot obtine.In toate formele mai sus enumerate.Problema mea e ce vreau.Simt ca imi lipseste sentimentu acela de proprietate.Eu apartin ei si ea imi apartine mie.
In final.Sunt gol.Trist.Dezamagit si plictisit tocmai pentru ca nu imi gasesc love-ul:)).
Imaginea mea ideala de love ar fi urmatoarea:Sa stau ca o anumita "ea" intr-un pat,intr-o casa,la caldura unui semineu,cu un pahar de vin rosu in mana.Un moment de eternitate.Si in fundal melodia asta:
V-am pupat dulceag,regret daca am aberat.
Find Your Love.
joi, 21 aprilie 2011
miercuri, 2 februarie 2011
Up up and away(Been there,done that prelude)
E pe sistemul "hai sa mai scriem si pe blog".Regret daca am lasat vre-un cititor fidel(ma indoiesc de existenta lui) in suspans,dar pur si simplu ceea ce s-a intamplat in ultimele 3-4 luni in viata mea a avut o nota discordanta,imposibil de descris printr-un adjectiv,sau o suita de adjective.De asemenea am simtit ca nu prea mai am nimic de spus.In fata faptelor implinite,a cruntelor dezamagiri,si a imposibilei mele treziri din cosmarul in care m-am afundat singur si din care am iesit tot singur.
Ca sa o luam metodic,fuse si ziua mea,am facut 16 ani si parca am inceput sa vad lumea altfel.Am inceput sa mai scutur din condescendenta cu care ma priveam si ma apreciam,mi s-a zis chiar ca sunt arogant.Imi cer pe aceasta cale scuzele de rigoare pentru faptul ca nu am facut clasicele urari de craciun si revelion,darle-am considerat irelevante si lipsite de substanta.Si de asemenea pentru toate chestiile dureroase sau urate pe care le-am zis sau le-am facut.Pe cele gandite nu aveti cum sa le stiti.
Revelionul m-a surprins si pe mine.In general,in ultimii ani,de revelion,la trecerea dintre ani,mi-am dorit sa imi gasesc marea iubire si sa ating genul de fericire imbecil de cretina si de roz,pentru ca din nefericire am descoperit ca sunt o fiinta profund emotionala si folosesc genul acesta de sentimente pe post de combustibil personal.In mod surprinzator,unic si sper eu ca repetabil in viitor,anul acesta nu mi-am mai dorit asa ceva.Mi-am dorit un singur lucru:"Sa nu ai regrete".Si mi-am schimbat filozofia de viata.Inainte credeam ca daca iti doresti ceva destul de mult,good things come to those who wait(gandire cliseistica de desene animate japoneze,dar de,daca atata pot...:)) ).De o luna fix am aplicat tehnica:"ma doare la brisca de tot ce se intampla in jurul meu,si o sa iau lucruile asa cum vin,fie ele frumoase fie ele de keke."Si a mers de minune.Cel putin asa zic eu.Adica sa ajungi sa faci ce fac eu si sa nu iti auzi vorbe dupa aceea(vorba aceea **** **** ** ***** ****)deja spune multe despre cum am ajuns sa gestionez treburile:)).A inceput o furtuna in care m-am aruncat pentru prima oara fara sa ma gandesc prea mult and I`m here for the whole ride.
Inainte ma dispretuiam.Ma credeam incapabil de multe.Gandeam mult.Spuneam putin.Si reuseam sa fac si mai putin.Sper ca am reusit sa inclin balanta mai mult acum.Am scapat de ura asta care imi intuneca mintea.Si era o ura convulsiva,reusea sa apara cand nu aveam nevoie,se combina cu apatia si crea un monstru gata de distrugeri in masa.
Eram inchis.Nu aveam incredere in altii.Ii credeam prea slabi ca sa poarte parti din povara mea suflteteasca.Credeam ca o sa fiu neinteles.In unele cazuri asa a fost.In unele cazuri am si mintit iar in altele nici macar nu am expus intreaga situatie.Dar am descoperit ca exista oameni care te pot asculta oriunde,oricand cu orice pret,just ask:)).Si inca poate nu ma simt confortabil sa ma deschid in fata lor.Si poate nu o sa o simt niciodata.Dar am observat ca din punct de vedere diplomatic,oamenii apreciaza cand ai incredere in ei si sunt fericiti sa devina confidentii tai,mai ales daca au vre-un fel de datorie neplatita la tine.Vorbind de datorii,in trecut lumea avea datorii la mine,si fiind un suflet mare,cum imi place sa ma consider(scurt moment de aroganta ahem)nu ma foloseam de aceste datorii pentru a imi vedea scopurile mele.Dar intr-un mod fabulos,roata s-a intors si acum eu ma simt cel dator.Si sper ca o sa reusesc sa imi platesc datoriile in timp util.
Anu` trecut am suferit destul de mult pentru ca aveam blocaje mentale.Anul trecut am coborat de pe tronul meu de cristal,printre oameni,pentru a experimenta suferintele si situatiile lor.Si mi-am luat-o in freza,intarindu-mi convingerea ca lumea aceasta nu e pentru mine.
Incerc sa nu fiu prea discursiv,sa nu eman un aer de afectare si blazare si sper sa reusesc sa exprim cate ceva din ceea ce am in cap si mai nou,in suflet.Am zis ca nu mai aveam ce sa spun lumii.M-am inselat.Acum ma simt asa liber si usor.Light hearted.Treburile au pornit incet si greu pentru mine anul asta dar se anunta a fi interesant ceea ce urmeaza.Mi-am propus sa nu mai fiu prost si sa nu mai cedez in fata orgoliului meu pentru ca am ajuns departe prin el.
Ma simt oarecum fericit ca am inceput sa joc baschet o tara mai bine si parca incep sa imi revin la vechea mea forma fizica(ceea ce ar fi veri nais,as mai atrage femeile)=)).
Urmatoarea melodie poarta un mesaj clar,dar mi-e frica de faptul ca oricum am fost cam criptic in limbaj si ca nu am reusit sa fac prea multe sa treaca la cel care citeste.Asa ca am sa o las asa si am sa spun ca daca are cineva de inteles ceva din aceasta melodie,sa inteleaga:))
Ma simt fresh si gata de fapte mari.In doua saptamani plec din nou in Italia la festivalul de teatru.Sper ca sunt mai bun ca anul trecut si ca o sa fac o impresie mai buna:)).Chiar cred ca m-am maturizat.
Le doresc tuturor starea mea actuala.Am constientizat ca nu are rost sa ma ingrijorez pentru lucrurile pe care nu le pot controla.
Vroiam atat de mult sa dau inapoi timpul ca sa modific greselile pe care le-am facut.
Acum vreau sa dau timpul inapoi,doar ca sa retraiesc wild ride-ul care m-a adus unde sunt.
Iubesc tot ce se intampla.Si vremea de afara.Si felul in care am ajuns sa gandesc si sa ma port.Sunt un magnet acum si sper sa atrag numai ce e bun si sa resping tot ceea ce mi-ar afecta campul:)).
Viata e dur si greu,nu toti poate,dar eu ma simt mai in stare ca niciodata sa "pot".
Va pupa the new and improved Ace.
Mai scriu eu cand imi fac curaj.:))
Ca sa o luam metodic,fuse si ziua mea,am facut 16 ani si parca am inceput sa vad lumea altfel.Am inceput sa mai scutur din condescendenta cu care ma priveam si ma apreciam,mi s-a zis chiar ca sunt arogant.Imi cer pe aceasta cale scuzele de rigoare pentru faptul ca nu am facut clasicele urari de craciun si revelion,darle-am considerat irelevante si lipsite de substanta.Si de asemenea pentru toate chestiile dureroase sau urate pe care le-am zis sau le-am facut.Pe cele gandite nu aveti cum sa le stiti.
Revelionul m-a surprins si pe mine.In general,in ultimii ani,de revelion,la trecerea dintre ani,mi-am dorit sa imi gasesc marea iubire si sa ating genul de fericire imbecil de cretina si de roz,pentru ca din nefericire am descoperit ca sunt o fiinta profund emotionala si folosesc genul acesta de sentimente pe post de combustibil personal.In mod surprinzator,unic si sper eu ca repetabil in viitor,anul acesta nu mi-am mai dorit asa ceva.Mi-am dorit un singur lucru:"Sa nu ai regrete".Si mi-am schimbat filozofia de viata.Inainte credeam ca daca iti doresti ceva destul de mult,good things come to those who wait(gandire cliseistica de desene animate japoneze,dar de,daca atata pot...:)) ).De o luna fix am aplicat tehnica:"ma doare la brisca de tot ce se intampla in jurul meu,si o sa iau lucruile asa cum vin,fie ele frumoase fie ele de keke."Si a mers de minune.Cel putin asa zic eu.Adica sa ajungi sa faci ce fac eu si sa nu iti auzi vorbe dupa aceea(vorba aceea **** **** ** ***** ****)deja spune multe despre cum am ajuns sa gestionez treburile:)).A inceput o furtuna in care m-am aruncat pentru prima oara fara sa ma gandesc prea mult and I`m here for the whole ride.
Inainte ma dispretuiam.Ma credeam incapabil de multe.Gandeam mult.Spuneam putin.Si reuseam sa fac si mai putin.Sper ca am reusit sa inclin balanta mai mult acum.Am scapat de ura asta care imi intuneca mintea.Si era o ura convulsiva,reusea sa apara cand nu aveam nevoie,se combina cu apatia si crea un monstru gata de distrugeri in masa.
Eram inchis.Nu aveam incredere in altii.Ii credeam prea slabi ca sa poarte parti din povara mea suflteteasca.Credeam ca o sa fiu neinteles.In unele cazuri asa a fost.In unele cazuri am si mintit iar in altele nici macar nu am expus intreaga situatie.Dar am descoperit ca exista oameni care te pot asculta oriunde,oricand cu orice pret,just ask:)).Si inca poate nu ma simt confortabil sa ma deschid in fata lor.Si poate nu o sa o simt niciodata.Dar am observat ca din punct de vedere diplomatic,oamenii apreciaza cand ai incredere in ei si sunt fericiti sa devina confidentii tai,mai ales daca au vre-un fel de datorie neplatita la tine.Vorbind de datorii,in trecut lumea avea datorii la mine,si fiind un suflet mare,cum imi place sa ma consider(scurt moment de aroganta ahem)nu ma foloseam de aceste datorii pentru a imi vedea scopurile mele.Dar intr-un mod fabulos,roata s-a intors si acum eu ma simt cel dator.Si sper ca o sa reusesc sa imi platesc datoriile in timp util.
Anu` trecut am suferit destul de mult pentru ca aveam blocaje mentale.Anul trecut am coborat de pe tronul meu de cristal,printre oameni,pentru a experimenta suferintele si situatiile lor.Si mi-am luat-o in freza,intarindu-mi convingerea ca lumea aceasta nu e pentru mine.
Incerc sa nu fiu prea discursiv,sa nu eman un aer de afectare si blazare si sper sa reusesc sa exprim cate ceva din ceea ce am in cap si mai nou,in suflet.Am zis ca nu mai aveam ce sa spun lumii.M-am inselat.Acum ma simt asa liber si usor.Light hearted.Treburile au pornit incet si greu pentru mine anul asta dar se anunta a fi interesant ceea ce urmeaza.Mi-am propus sa nu mai fiu prost si sa nu mai cedez in fata orgoliului meu pentru ca am ajuns departe prin el.
Ma simt oarecum fericit ca am inceput sa joc baschet o tara mai bine si parca incep sa imi revin la vechea mea forma fizica(ceea ce ar fi veri nais,as mai atrage femeile)=)).
Urmatoarea melodie poarta un mesaj clar,dar mi-e frica de faptul ca oricum am fost cam criptic in limbaj si ca nu am reusit sa fac prea multe sa treaca la cel care citeste.Asa ca am sa o las asa si am sa spun ca daca are cineva de inteles ceva din aceasta melodie,sa inteleaga:))
Ma simt fresh si gata de fapte mari.In doua saptamani plec din nou in Italia la festivalul de teatru.Sper ca sunt mai bun ca anul trecut si ca o sa fac o impresie mai buna:)).Chiar cred ca m-am maturizat.
Le doresc tuturor starea mea actuala.Am constientizat ca nu are rost sa ma ingrijorez pentru lucrurile pe care nu le pot controla.
Vroiam atat de mult sa dau inapoi timpul ca sa modific greselile pe care le-am facut.
Acum vreau sa dau timpul inapoi,doar ca sa retraiesc wild ride-ul care m-a adus unde sunt.
Iubesc tot ce se intampla.Si vremea de afara.Si felul in care am ajuns sa gandesc si sa ma port.Sunt un magnet acum si sper sa atrag numai ce e bun si sa resping tot ceea ce mi-ar afecta campul:)).
Viata e dur si greu,nu toti poate,dar eu ma simt mai in stare ca niciodata sa "pot".
Va pupa the new and improved Ace.
Mai scriu eu cand imi fac curaj.:))
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)